Numele de companii au devenit un tabu pentru prezentatorii de stiri sau
pentru realizatorii de emisiuni. Televiziunile spun ca se apara de
biciul CNA-ului, iar, membrii consiliului sustin, ca nu exista
reglementari in acest sens. Rezultatul este granita vulnerabila dintre
publicitatea mascata si dreptul la informare.
Titulaturi gentile precum "reprezentantul unei firme de tigari ieftine" sau "directorul unei companii de masini autohtone" au generat dezbaterea "Cum servim interesul public - Informare publica versus reclama in mass-media audiovizuala", la care au participat Asociatia Profesionistilor in Relatii Publice (ARRP), Consiliul National al Audiovizualului (CNA) si reprezentantii mass-media.
Stirea cu nume
Problema o constituie mentionarea numelor de companii, in cadrul stirilor, atunci cind vorbeste un reprezentant al acestora sau informatiile sint legate in mod direct de organizatia in cauza. Astfel, in cadrul unei dezbateri recente de pe Antena 1, referitoare la pachetul de legi in privinta Sanatatii, functia Gildei Lazar, director JTI, a fost redata tern de catre personalul postului: "reprezentant producator tigari".
"Din cauza faptului ca celor intervievati nu li se precizeaza compania pe care o reprezinta, publicul este impiedicat sa decida in privinta autoritatii argumentelor", considera ARRP. De acelasi "tratament" se bucura Dan Ostahie, de la Altex, citat ca "presedinte retea comerciala" sau Constantin Stroe, "director producator de automobile", in speta Dacia. "In momentul in care presa preia o informatie despre o companie, pentru ca are valoare de stire, de ce sa nu ii dea numele? Prin taieturi de genul asta este incalcat dreptul la informare. Se trece din zona neplatita in cea a publicitatii mascate pe bani", declara Dumitru Bortun, presedintele ARRP.
"La inceputul anilor 90, cind s-au tradus legile altora, advertising a fost tradus gresit prin termenul de publicitate, cind insemna, de fapt, reclama. In limbajul anglo-saxon, publicity inseamna tot ce iese in spatiul public. In afara publicitatii platite, mai exista o gama larga de informare, neplatita si legitima, care este meseria de PR-ist. Noi nu vrem sa schimbam acum toata terminologia, dar anumite precizari sint necesare. Am constatat ca, de 15 ani, vorbim separat. Este necesara o unificare a limbajului in comunicare publica: interes public, publicitate, PR, reclama, sa insemne pentru toti acelasi lucru", adauga Bortun.
Lege vaga
Ralu Filip, presedintele CNA, afirma ca nici pina acum mentionarea companiilor in cadrul emisiunilor de stiri nu constituia publicitate mascata si nici nu a fost in consecinta sanctionata. "Interdictia face referire doar la bunuri si servicii identificabile. Una e sa vorbesti despre o companie, si alta sa mentionezi un produs", spune Filip.
Motivele pentru care televiziunile romanesti nu fac astfel de specificari tin, in opinia oficialului CNA, de "lipsa lecturii angajatilor din radio si televiziune a reglementarilor audiovizuale, cit si de o comoditate legata de proasta intelegere a responsabilitatii si a riscului".
In Romania, publicitatea mascata este reglementata in Legea audiovizualului, articolele 1 si 27, precum si prin articolul 6 din decizia 254/2004 a CNA-ului, care spune ca "este interzisa difuzarea de emisiuni, altele decit emisiunile de teleshopping, in care sint prezentate bunuri sau servicii individualizate sau care pot fi identificate de public prin marca, producator sau modalitati de comercializare. Fac exceptie emisiunile auto, produsele si serviciile culturale sau cele destinate invatamintului". Astfel, mentionarea numelor de companii in jurnalele TV nu este interzisa in mod explicit prin legea autohtona.
Publicitate mascata si sanctionata
De altfel, sanctiunile date de CNA pina in prezent nu au vizat mentionarea companiilor in stiri. In octombrie 2005, Consiliul a amendat pentru publicitate mascata emisiunea "Tradati in dragoste", pentru ca afisau pe ecran masinile inscriptionate cu numele unei firme de bodyguarzi. Campania sociala "Invinge apele", de la postul public, a intrat, de asemenea, sub incidenta CNA-ului, deoarece spotul prezenta in final cardul de fidelitate al farmaciilor Sensiblu. Antena 1, B1 TV, National TV si Prima TV au fost amendate in urma difuzarii, in jurnale informative, a unor stiri referitoare la tirgul de produse erotice "Erotic Show 2005", incluzind publicitate mascata. ?
|